Alegeri prezidențiale 2014 Paris / Londra

Este trecut de 9 seara și grupuri de tineri zâmbitori, gălăgioși, dar mai ales fericiți, părăsesc centrele de votare din Londra, îndreptându-se spre stațiile de metrou și de autobuz. Cu toate că este cel mai mare oraș european, Londra nu beneficiază de metrou pe timp de noapte și toți se grăbesc să ajungă la casele lor, mâine începe o nouă săptămână de studiu sau de lucru.

Spre deosebire de alte începuturi, acesta pare a fi  unul mult mai promițător. În data de 16 noiembrie 2014, românii au ieșit în număr mare la vot și au ales primul președinte cu nume străin din istoria țării. Putem spune că astfel am rupt seria lui “escu”.

De la primele ore ale zilei, mii de români au venit la secțiile de votare din marile orașe europene. Mulți dintre ei sunt studenți sau lucrează aici de ani de zile. Dacă în 2009 nu s-au strâns mai mult de câteva zeci sau sute de oameni la secțiile de votare din Paris și Londra, în 2014, la ora deschiderii urnelor, rândul era deja format de mii de români dornici de schimbare. Printre ei se află și Alexandru Popescu, românul plecat pe jos spre Bruxelles. Și-a început călătoria din Ploiești, la sfârșitul lunii august 2014 și a mers peste 3000 de km până acum. Mai are puțin, aproximativ zece zile spune dânsul. Va lua o bine-meritată pauză, iar pe 1 decembrie, de ziua națională, va protesta împotriva gazelor de șist în capitala Uniunii Europene.

Nu toți îl agrează pe canditatul liberalilor Klaus Iohannis, dar foarte mulți s-au simțit disprețuiți de actualul premier și vor să-l penalizeze. În urmă cu două săptămâni, foarte puțini dintre cei veniți au reușit să-și exercite dreptul legal de a vota. Au stat ore în șir la rând, probabil cu o oarecare aducere aminte a sistemului comunist, dar oricât de mult au stat, mulți nu au avut șansa să voteze. S-au simțit indignați, ignorați și batjocuriți.

Situația a fost în afara oricărui control din partea oficialilor români. Faptul că au fost doar câteva ștampile în orașe cu mii de oameni cu drept de vot, a fost una dintre cele mai nereușite strategii ale actualului guvern de a opri schimbarea. Dacă în primul tur au avut scuza că nu se așteptau la un număr atât de mare, pentru cel de al doilea, nici o scuză nu mai poate fi plauzibilă. Un liant invizibil unește românii de pretutindeni în momentele dificile, iar asta ne-a demonstrat-o de atâtea ori istoria. Nimeni nu poate prezice aceste momente, dar ele se întâmplă.

Este o adevărată minune și nu poți simți decât respect să vezi cum tineri studenți, plecați dintr-un sistem educațional atât de bolnav, ajunși în marile centre educaționale ale Europei, glumesc cu muncitorii atât de greu încercați în șantierele europene, și împreună cu părinții lor veniți aici să îngrijească copiii altora, visează la un viitor comun și bun. Nu poți rămâne indiferent după ce vezi cum cu două ore înainte de închiderea centrului de votare, acești oameni se așează cu speranță în ochi și cu buletinul pregătit, la un rând format din mii de oameni, cu dorința de a vota. Nu au nici cea mai mică șansă să ajungă să voteze, dar ei stau acolo, chiar dacă renumitele “dușuri” londoneze își fac din când în când simțită prezența.

La primele ore ale zilei, în ciuda faptului că două rânduri enorme se formaseră la ambasadă și la institului cultural, atmosfera din Paris este foarte calmă, iar oamenii sunt interesați în a găsi umbrele, nu în a porni vreun scandal. Votul decurge încet, iar cei veniți după-amiază simt cum orele care trec nu-i apropie deloc de urna voturilor. Atmosfera este destinsă, dar în aer plutește același dispreț din partea guvernanților. Nu au făcut nimic pentru a înlesni votul și se înaintează extrem de încet. Spre seară spiritele se încing puțin, iar oamenii scandează “Libertate” și “Jos guvernul Ponta”. Se cântă imnul și se flutură steaguri tricolore. Oamenii sunt conștienți de faptul că nu vor ajunge să voteze, iar poliția pariziană vrea să scape de acești gălăgioși. Nu e treaba lor ce președinte are România, ei vor liniște pe străzi. Încep să baricadeze ambasada, dar oamenii sunt greu de împins spre casă. Se folosesc gaze lacrimogene împotriva unei adunări formate din toate categoriile de vârstă. Copii, studenți, bătrâni, toți simt gustul democtrației. Probabil polițiștii credeau că au de-a face cu niște huligani, nu cu oameni care vroiau doar să voteze. Au preferat să apeleze la gaze lacrimogene, jandarmerie și alte mijloace violente, în locul unor ștampile. Absolut sigur cele din urmă sunt mult mai ieftine și mult mai umane, mai democratice. Liberté, égalité, fraternité! Oare ce s-a ales de acel frumos îndemn parizian?

Ultimele momente ale românilor veniți la centrele de votare din Paris au arătat că jandarmeria franceză știe să lovească democratic în populație. Alungați, cei mulți au plecat acasă cu un gust amar, dar real în ceea ce privește metodele de a satisface dorințele populației.

Ultimele ore de vot în Londra sunt în schimb foarte destinse. Se cântă, se glumește, se regăsesc prieteni vechi și prietenii noi se leagă, iar la final, știrile pe care toți le așteaptă sosesc: Klaus Iohannis este noul președinte al românilor și ne promite că se va apuca de treabă. Monica Macovei își face simțită prezența. Acordă interviuri și vorbește cu toți cei care au ceva de spus. Publicul se pare că o adoră. Poartă părul prins în coadă și rucsac. Pare tânără, energică și de-a celor mulți. Pare și dornică de schimbare. Acum să sperăm că vom vedea aceste schimbări promise atât de ea, cât mai ales de noul nostru președinte.

Cel mai mare oraș european este pregătit să-i primească pe români. Dacă adunați cu miile în fața ambasadei sau a Centrului Cultural Român par mulți, odată dispersați, ei reprezintă una dintre cele mai mici minorități europene din Marea Britanie. Spaima britanicilor că vor fi năpădiți de milioane de români nu s-a adeverit, la fel cum nu s-a împlinit nici dorința baronilor vopsiți în roșu. România poate avea un nou început și așa cum spunea regretatul Valeriu Sterian, România este din nou liberă!

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInShare on TumblrPin on PinterestPrint this pageEmail this to someone


Leave a Reply