A fi sau a nu fi în focus

Tehnica fotografică m-a pasionat de la bun început și am stat mult timp să mă documentez, informez și mai ales, să exersez cei patru minunați factori de decizie. Timpul de expunere, diafragma, ISO și distanța focală. Aș mai adăuga eventual distanța și poziția față de subiect, dar aș începe o discuție puțin pe lângă subiectul de astăzi și nu este cazul.

Ca un pasionat de tehnică ce sunt, am crezut că învățând acești factori cheie toate imaginile mele vor fi perfecte. Și au fost și încă sunt! Dar de multe ori, doar atât, perfecte. Cum perfecțiunea nu există, iar oamenii și natura în sine sunt imperfecte, cred că involuntar suntem atrași de imperfecțiuni. Cred că fix ele sunt perfecte. Au efect emoțional, vizual și ne atrag într-un mod mai puternic decât ceva drept, rigid și bine calculat. Dacă punem fotografia la capitolul arte, câți artiști au fost buni la matematici și câți la literatură? Iar între a scrie perfect corect gramatical și a scrie liric, este o diferență foarte clară. Unii scriu dex-ul, alții scriu romane care influențează masele.

In Focus este una dintre cărțile mele preferate din domeniul fotografiei. Am primit-o în dar de la cineva foarte drag mie, acum mulți ani și este o analogie a fotografiei portretistice realizate sub marca National Geographic. Toate fotografiile sunt imaculate în acea carte de câteva kilograme și lumea prezentată este una de vis, aproape ireală. O lumină fantastică înconjoară subiectele, iar mintea îți fuge repede la aventuri! Credeam că acela este apogeul, curând aveam să aflu că sunt ei extraordinar de bine cotați, dar foarte puțini fotografi de renume au lucrat cu ei. De ce? Pentru că în mare parte este prezentată o lume văzută prin prisma turistului îmbătat de aventură, nu a celui care vrea să prezinte realitatea. Frumoasă, urâtă, așa cum e ea. Așa că doar menționez această carte pentru o lectură frumoasă de vară, dar exemple din ea nu dau, cu toate că s-ar găsi.

Acum să trec la subiect. Poate să fie o fotografie incorect focalizată bună? Da, poate. Eu sunt total convins. Sper ca după această scurtă lectură să fiți și voi.

1. Henri Cartie Bresson – Fotograf francez, considerat părintele fotojurnalismului. Nu e nimic dacă încă nu-i cunoașteți munca, aveți tot timpul să-l studiați. Dar dacă nu-l luați în considerare nici după ce ați dat de el, atunci sunteți ignoranți. Am pus link către portofoliul lui de pe site-ul Magnum. Nu cunoașteți nici Magnum? Nu-i nimic, a sosit timpul. Pe scurt – cea mai importantă agenție de presă din lume. Cooperativă de imagini după cum singuri își spun.

Multe dintre fotografiile lui Bresson sunt puțin în afara focusului și rar vei găsi perfecțiune la el. Dar “momentele decisive” pe care le-a surprins au făcut istorie.

01-cartier-bresson

Soții Curie fotografiați de Cartier Bresson (sursa: Magnum, 1944). Bun, avem laureați ai premiului Nobel fotografiați de părintele fotojurnalismului, co-fondator Magnum, Fotografie istorică, dar out of focus. De ce? Habar n-am. Așa a vrut fotograful. Poate nu s-a priceput să facă un focus mai bun sau poate s-a împiedicat în momentul ăla sau poate nu am citit nimic despre imaginea asta și n-am priceput o iotă. Aș merge pe ultima variantă.

2. Rober Capa – Alt gigant. Distinsul domn a fotografiat 5 războaie majore, printre care războiul civil din Spania și cel de-al doilea mondial. Wiki știe mai multe. Deasemenea este co-fondator la Magnum. Născut în Ungaria, omul are realizări cât mii de fotografi la un loc. Loyalist Militiaman at the Moment of Death sau mai pe scurt The Falling Soldier (sursa: Magnum, 1936) este o fotografie istorică cu focusul undeva prin crăcile războiului. Rar vom întâlni o carte despre istoria fotografiei care să nu cuprindă și această imagine, iar asta spune tot.

BOB194404CW000X1/ICP154

Hai să ieșim din sfera fotojurnalismului, pentru a nu spune că nu este timp de focus. Dacă se dorește facem și o selecție de la polul opus pentru că este timp și de focus. Căutați de la Capa seria cu debarcarea din Normandia, are o poveste foarte interesantă.

3. Pentru a nu ne îndepărta prea mult de ce am discutat până acum, hai să aruncăm o privire la un premiu foarte prestigios, Pulitzer. În 1999, ca să avem un exemplu recent și să nu spunem că era tehnica învechită – cu toate că nu are asta nicio relevanță – îl avem pe domnul Clinton într-o fotografie care este total nefocalizată. Autorul este J. Scott Applewhite, Staff of the Associated Press. Pam-pam.

03-associated-press

4. În anii 30, în vremurile marii recesiuni, Dorothea Lange a lucrat ca fotograf pentru FSA și probabil a realizat cele mai reprezentative și mai ales, cele mai folosite imagini din acea perioadă. Mama migrantă este o fotografie pe care orice fotograf TREBUIE să o știe.

04-dorothea-lange

Children at the Weill public school in San Francisco pledge allegiance to the American flag in April 1942, prior to the internment of Japanese Americans. (sursa: FSA)

Fotografie realizată în 1942, focusul.. el știe pe unde e. Nu este super-sharp, poate nu este chiar deloc sharp, dar vedem ce se întâmplă, textul ajută și el și cu asta-basta. Trecem mai departe.

5. Ieșim din zona de portretistică și ajungem la un subiect foarte drag mie, trenurile. Timp de zeci de ani, Jim Shaughnessy a documentat trenurile din Statele Unite. A realizat fotografii impresionante ale trenurilor cu aburi, diesel și electrice. Dacă vă pică în mână cartea The Call of Trains și mai sunteți și pasionați de trenuri, aveți impresia că l-ați prins pe Dumnezeu de picior!

05-jim

6. Gary Winogrand – fotograf de stradă american. Un fel de simbol al fotografiei stradale. Nu-l cunoști, nu ai ce căuta în meserie. Am fost în noiembrie la o expoziție de-a lui (post-mortem bineînțeles) în Paris. Stătea lumea și o oră la rând să intre, plăteam și vreo 10 euro, nu mai știu exact. Omul știa ce făcea, căuta expresii, sentimente, momente. Uneori îi ieșea și focusul, alteori nu.

06-gary

7. Anton Corbjin – Unul dintre fotografii mei preferați. Olandez ce fotografiază muzicieni. Depeche Mode, U2 și atât de mulți alții. Este atât de artist încât face ce vrea, cum vrea. Nu poți spune și că e artist tâmpit, pentru că sigur încaseasă sume cu 4-5 zerouri pentru o copertă de album. Face și video, face și design-ul scenelor de concert, multifuncțional omul. Focus? Când și pe unde are chef. Aici aveți multe exemple HD. Nu-s chiar toate ale lui, între 1986 și 2001 a lucrat cel mai mult pentru dM.

08-anton

8. Craig McDean – fotograf de fashion. Un fel de stâlp de rezistență al industriei. Nu are site, el știe de ce.. Dar are fotografii în toate revistele de gen care contează. Google it! La fel și dânsul, pune focusul când și unde vrea și pe unde nimerește. Bineînțeles, majoritatea sunt foarte bine focalizate, dar când are el chef de distracție, se distrează. Se justifică cuiva? Da, celor de la bancă atunci când încasează cecul. Uitați-vă la ele la rezoluție mare, nu sunt sharp, ci sunt doar faine.

08-craig

9. Chadwick Tyler – nu este fotograf de fashion, ci mai degrabă de fotografie conceptuală, dar seria numită Tiberius este excelentă. Totuși greu găsești vreo imagine în focus.

09-tiberius

10. Aici las loc pentru toate fotografiile faine din lumea asta. Toate cele care nu țipă la tine de super-sharp și super procesare. Fotografiile care au ceva de spus, cele care au schimbat sau cel puțin au încercat, să schimbe viziunea maselor asupra lumii, asupra artelor. Nu vă bateți prea mult capul cu tehnica, prea rar vă va alege cineva pentru că știți tehnică și o mâncați pe pâine. Partea emotivă și mesajul sunt cele care vă aduc atât clienții, cât și admiratorii.

Nu spun nu, învățați tehnica, citiți manuale și documentați-vă serios. Dar nu exagerați. Nu distrugeți tenul unei fete frumoase și textura naturală a pielii cu acel super-sharp. Începe să sclipească și toți porii vor ieși în evidență, o transformați în altceva, în ceva inuman, în ceva perfect. Căutați în schimb realitatea, momentul, expresia, compoziția. Studiați lumina și folosiți decorul, forma trupului, expresivitatea. Găsiți motivul pentru a fotografia.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInShare on TumblrPin on PinterestPrint this pageEmail this to someone


Leave a Reply